• Teste bacalaureat
  • Programa bacalaureat

Programa BAC Chimie 2025

In cadrul examenului de bacalaureat 2025, chimia are statutul de disciplina optionala, fiind sustinuta la proba E. d) in functie de filiera, profil si specializare/ calificare profesionala. Elevii care sustin bacalaureatul la chimie in 2025 pot opta pentru programa de chimie anorganica si generala sau pentru programa de chimie organica.   

PROGRAMA BAC 2025 DE CHIMIE ANORGANICA SI GENERALA  

 

Vezi si  Teste rezolvate de chimie organica pentru reusita la Bacalaureat  

I. COMPETENTE DE EVALUAT
1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee intalnite in viata de zi cu zi.
1.1. Clasificarea sistemelor chimice studiate dupa diferite criterii.
1.2. Descrierea comportarii speciilor chimice studiate intr-un context dat.
1.3. Diferentierea substantelor chimice dupa natura interactiunilor dintre atomi, ioni, molecule.
1.4. Structurarea cunostintelor anterioare, in scopul explicarii proprietatilor unui sistem chimic.
1.5. Interpretarea caracteristicilor fenomenelor sistemelor studiate, in scopul identificarii aplicatiilor acestora.
2. Investigarea comportarii unor substante chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigatii pentru evidentierea unor caracteristici, proprietati, relatii.
2.2. Formularea de concluzii folosind informatiile din surse de documentare, grafice, scheme, date experimentale care sa raspunda ipotezelor formulate.
2.3. Utilizarea investigatiilor in vederea obtinerii unor explicatii de natura stiintifica.
3. Rezolvarea de probleme in scopul stabilirii unor corelatii relevante, demonstrand rationamente deductive si inductive.
3.1. Analizarea problemelor pentru a stabili contextul, relatiile relevante, etapele rezolvarii.
3.2. Aplicarea algoritmilor de rezolvare de probleme, in scopul aplicarii lor in situatii din cotidian.
3.3. Evaluarea strategiilor de rezolvare a problemelor pentru a lua decizii asupra materialelor/ conditiilor analizate.
4. Comunicarea intelegerii conceptelor in rezolvarea de probleme, in formularea explicatiilor, in conducerea investigatiilor si in raportarea de rezultate.
4.1. Aplicarea corespunzatoare a terminologiei stiintifice in descrierea sau explicarea fenomenelor si proceselor.
4.2. Folosirea corecta a terminologiei specifice chimiei.
5. Evaluarea consecintelor proceselor si actiunii produselor chimice asupra propriei persoane si asupra mediului.
5.1. Compararea actiunii unor produse, procese chimice asupra propriei persoane sau asupra mediului.
5.2. Anticiparea efectelor unor actiuni specifice asupra mediului inconjurator.  

II. CONTINUTURI 
 

Structura atomului Tabelul periodic al elementelor chimice	Atom. Element chimic. Izotopi. Straturi. Substraturi. Orbitali. Structura invelisului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3. Clasificarea elementelor in blocuri: s, p, d. Corelatii intre structura invelisului electronic pentru elementele din perioadele 1, 2, 3, pozitia in tabelul periodic si proprietati ale elementelor. Variatia proprietatilor periodice ale elementelor, in grupele principale si in perioadele 1, 2, 3. Variatia caracterului metalic si nemetalic in grupele principale si perioadele 1, 2, 3. Proprietati chimice ale sodiului: reactii cu oxigen, clor, apa. Importanta practica a sodiului. Variatia caracterului metalic: reactivitatea Na, Mg, Al, fata de O2, H2O. Variatia caracterului nemetalic: reactivitatea nemetalelor din grupa 17 (VII A). Proprietati chimice ale clorului: reactii cu hidrogen, fier, apa, cupru, hidroxid de sodiu, bromura de sodiu, iodura de potasiu. Importanta practica a clorului.
Legaturi chimice Interactii intre atomi, ioni, molecule	Legatura ionica. Cristalul NaCl. Importanta practica a clorurii de sodiu. Legatura covalenta nepolara: H2, N2, Cl2. Legatura covalenta polara: HCl, H2O. Legatura covalent-coordinativa: NH4 + si H3O + . Legatura de hidrogen. Proprietati fizice ale apei.
Starea gazoasa	Ecuatia de stare a gazului ideal. Volum molar (mol, numarul lui Avogadro)
Solutii apoase	Dizolvarea. Factorii care influenteaza dizolvarea. Dizolvarea unui compus ionic si a unui compus covalent polar in apa. Solubilitatea substantelor in solventi polari si nepolari. Concentratia solutiilor: concentratia procentuala masica, concentratia molara. Solutii apoase de acizi (tari si slabi) si de baze (tari si slabe): HCl, H2CO3, HCN, NaOH, NH3. Cupluri acid-baza conjugate. Reactii acido-bazice. Reactia de neutralizare. Determinarea caracterului acido-bazic al solutiilor cu indicatori. pH-ul solutiilor apoase. Determinarea pH-ului unor solutii de acizi si baze cu hartie indicator de pH. Indicatori de pH: turnesol, fenolftaleina (virajul culorii in functie de pH).
Reactii redox. Aplicatii ale reactiilor redox	Reactii de oxido-reducere. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Caracter oxidant si reducator. Aplicatii ale reactiilor redox: pila Daniell (constructie si functionare), acumulatorul cu plumb (constructie si functionare). Coroziunea si protectia anticorosiva.
Notiuni de termochimie	Reactii exoterme, reactii endoterme. Entalpie de reactie. Caldura de combustie - arderea hidrocarburilor. Legea Hess. Caldura de neutralizare (acid tare – baza tare). Caldura de dizolvare.
Notiuni de cinetica chimica	Reactii lente, reactii rapide. Catalizatori. Viteza de reactie. Constanta de viteza. Legea vitezei.
Calcule chimice	Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice si a ecuatiei reactiei chimice), puritate, randament. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

PROGRAMA BAC 2025 DE CHIMIE ORGANICA   

I. COMPETENTE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene, procese, procedee intalnite in viata de zi cu zi.
1.1. Clasificarea compusilor organici in functie de natura grupei functionale.
1.2. Diferentierea compusilor organici in functie de structura acestora.
1.3. Descrierea comportarii compusilor organici studiati in functie de clasa de apartenenta.
2. Investigarea comportarii unor substante chimice sau sisteme chimice.
2.1. Efectuarea de investigatii pentru evidentierea unor caracteristici, proprietati, relatii.
2.2. Formularea de concluzii care sa demonstreze relatii de tip cauza-efect.
2.3. Evaluarea masurii in care concluziile investigatiei sustin predictiile initiale.
3. Rezolvarea de probleme in scopul stabilirii unor corelatii relevante, demonstrand rationamente deductive si inductive.
3.1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative.
3.2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situatie.
3.3. Justificarea explicatiilor si solutiilor la probleme.
4. Comunicarea intelegerii conceptelor in rezolvarea de probleme, in formularea explicatiilor, in conducerea investigatiilor si in raportarea de rezultate.
4.1. Utilizarea, in mod sistematic, a terminologiei specifice intr-o varietate de contexte de comunicare.
4.2. Procesarea unui volum important de informatii si realizarea distinctiei dintre informatii relevante/ irelevante si subiective/ obiective.
4.3. Decodificarea si interpretarea limbajului simbolic si intelegerea relatiei acestuia cu limbajul comun.
5. Evaluarea consecintelor proceselor si actiunii produselor chimice asupra propriei persoane si asupra mediului.
5.1. Analizarea consecintelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante si folosirea necorespunzatoare a produselor chimice.
5.2. Justificarea importantei compusilor organici.  

II. CONTINUTURI   
 

Structura si compozitia substantelor organice	Introducere in studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloaga, formule brute, formule moleculare si formule de structura plane ale claselor de compusi organici studiati. Legaturi chimice in compusii organici. Izomeria de catena, de pozitie pentru compusii organici studiati. Izomeria optica: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.
Clasificarea compusilor organici	Clasificarea compusilor organici: hidrocarburi si compusi cu functiuni. Clasificarea compusilor organici in functie de grupa functionala. Compusi cu grupe functionale monovalente: compusi halogenati, compusi hidroxilici, amine. Compusi cu grupe functionale divalente si trivalente: compusi carbonilici, compusi carboxilici. Compusi cu grupe functionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide.
Tipuri de reactii chimice in chimia organica	Reactii de substitutie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului). Reactii de aditie (bromurarea propenei (cu Br2 si HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 si HBr)). Reactii de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2-butanolului). Reactii de transpozitie (izomerizarea n-pentanului).
Alcani	Alcani: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena, proprietati fizice, proprietati chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea si dehidrogenarea butanului, arderea. Importanta practica a metanului. Putere calorica.
Alchene	Alchene: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena si de pozitie, proprietati fizice, proprietati chimice: aditia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea. Importanta practica a etenei.
Alchine	Alchine: serie omoloaga, denumire, structura, izomerie de catena si de pozitie, proprietati fizice, proprietati chimice: aditia H2, X2, HX, H2O la acetilena, arderea. Obtinerea acetilenei din carbid. Importanta practica a acetilenei. Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil.
Arene	Arene: benzen, toluen, naftalina: formule moleculare si de structura plane, proprietati fizice, proprietati chimice: benzen, toluen, naftalina – halogenare, nitrare. Alchilarea benzenului cu propena.
Benzine	Cifra octanica. Putere calorica.
Alcooli	Alcooli: metanol, etanol, glicerol - formule de structura, denumire, proprietati fizice (stare de agregare, solubilitate in apa, punct de fierbere), etanol - fermentatia acetica, metanol – arderea, glicerina – obtinerea trinitratului de glicerina. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanta practica si biologica a etanolului.
Acizi carboxilici	Acizi carboxilici: acidul acetic - reactiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonati, etanol. Importanta practica si biologica a acidului acetic.  Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic
Grasimi Agenti tensioactivi	Grasimi: stare naturala, proprietati fizice, importanta. Hidrogenarea grasimilor lichide. Hidroliza grasimilor. Agenti tensioactivi: sapunuri si detergenti - actiunea de spalare. Obtinerea sapunului.
Aminoacizi Proteine	Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definitie, denumire, clasificare, proprietati fizice, caracter amfoter. Condensarea aminoacizilor. Proteine: stare naturala, proprietati fizice, importanta. Hidroliza enzimatica a proteinelor. Denaturarea proteinelor.
Zaharide	Zaharide: glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza - stare naturala, proprietati fizice, importanta. Monozaharide: glucoza si fructoza (formule plane), formule de perspectiva (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza.  Oxidarea glucozei (reactiv Tollens si Fehling). Condensarea monozaharidelor
Calcule chimice Utilizari ale substantelor studiate	Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice si a ecuatiei reactiei chimice), puritate, randament. Utilizari ale substantelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentala.

NOTA:

Programa de examen este realizata in conformitate cu prevederile programelor scolare in vigoare pentru invatamantul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul national de bacalaureat evalueaza competentele si continuturile din prezenta programa, iar baremele de evaluare si de notare prevad acordarea punctajelor pentru orice modalitate corecta de rezolvare a cerintelor. Variantele de subiecte pentru examenul national de bacalaureat se elaboreaza in conformitate cu prezenta programa si nu vizeaza continutul unui manual anume.