• Teste bacalaureat
  • Subiecte bacalaureat

Subiecte [REZOLVATE] BAC 2026 Istorie

▶ Subiecte [REZOLVATE] BAC Istorie 
▶ Rezolvari Subiecte BAC Istorie  

Subiecte [REZOLVATE] BAC 2026 Istorie 

SUBIECTUL I (30 de puncte) 

Cititi, cu atentie, sursele de mai jos:
A. „Guvernul Lascar Catargiu, constituit la 11 mai 1866, a fost cel dintai executiv roman care a depus juramantul in fata domnitorului Carol I. In timpul acestui guvern s-a definitivat proiectul noii Constitutii, elaborat dupa modelul celei belgiene, cea mai avansata din Europa acelei vremi. Oamenii politici romani sperau ca Romania va cunoaste o dezvoltare similara Belgiei, pornind de la faptul ca si aceasta era o tara mica, recent constituita, aflata la intersectia intereselor unor mari puteri. La 1/12 mai in Adunarea Electiva a fost depus proiectul noii Constitutii, care de la 16/23 iunie s-a dezbatut in plen. In raportul gu vernului se aprecia ca aceasta era liberala si egalitara, astfel precum se cuvine unui popor liber si gelos in cel mai mare grad de libertatile sale publice. [...] 
 

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate de istorie pentru reusita la BAC. Descoperiti modelele de teste care ii ajuta pe elevi sa obtina  NOTA 10 la examenul de Bacalaureat! 

NOU!  Memorator Istorie Bacalaureat - Suportul perfect pentru pregatirea si reusita la BAC 2026, proba obligatorie pentru PROFIL UMAN 

Rezolvari Subiecte BAC Istorie  

 

Modelul de rezolvare prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate de istorie pentru reusita la BAC. Descoperiti modelele de teste care ii ajuta pe elevi sa obtina  NOTA 10 la examenul de Bacalaureat! 

SUBIECTUL I (30 de puncte) 

1. In sursa B este precizat numele domnului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
2. In Constitutia din 1866, puterea domnului era mult ingradita in comparatie cu Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris (1864).
3. In ambele surse sunt mentionate Romania si Belgia.
4. A
5. Cauza: Nerecunoscand niciun fel de obladuire sau dependenta externa. Efect: Nu tinea seama de suzeranitatea turca sau de puterile garante.   
6. Tratatul de Pace ruso-turc de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829) stabilea ca Moldova si Tara Romaneasca urmau sa fie conduse pe baza unor regulamente interne. Aceste regulamente (Regulamentele Organice) au fost redactate de comisii care au functionat in Principatele Romane sub supravegherea consulului general rus, Matvei Lvovici Minciaki. Ele au intrat in vigoare in 1831, in Tara Romaneasca, si in 1832, in Moldova.    
In 1858, Conferinta de la Paris a celor sapte puteri garante a adoptat Conventia de la Paris (7/19 august 1858) care permitea realizarea unirii dintre Moldova si Tara Romaneasca. Conventia a fost constitutia Principatelor Unite din 1859 si pana in 1864.   
7. In intervalul 1866-1938 au fost adoptate trei constitutii (1866, 1923 si 1938). Constitutiile din 1866 si 1923 aveau multe puncte de legatura. De pilda, forma de organizare statala era monarhia constitutionala, regimul politic era democratia reprezentativa, iar Parlamentul era bicameral (Camera Deputatilor si Senat).    

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) 

1. In sursa data este precizat numele Regelui Carol al II-lea.
2. Sursa data se refera la secolul al XX-lea.
3. Sursa data se refera la formatiunea politica Frontul Renasterii Nationale. Acesta a fost primul partid unic din istoria romanilor.
4. Putea adera la F.N.R. orice barbat sau femeie care dispunea de toate drepturile constitutionale si nu suferise vreo condamnare penala.   
5. In timpul dictaturii autoritare a regelui Carol al II-lea (feb. 1938 – sept. 1940), in Romania au fost utilizate o serie de practici specifice regimurilor dictatoriale precum: cultul personalitatii, existenta unui singur partid politic, represiunea politica etc. Partidul unic al regimului carlist s-a numit Frontul Renasterii Nationale si a fost creat la 16 decembrie 1938. Membrii Frontului trebuiau sa depuna juramant de credinta Regelui si formatiunii politice. 
6. La 6 martie 1945, la conducerea Romaniei a ajuns un guvern comunist condus de dr. Petru Groza.
Comunistii au actionat de la bun inceput pentru a crea in Romania un regim totalitar dupa modelul sovietic. O practica politica totalitara este si fraudarea/trucarea alegerilor. Astfel, comunistii au fraudat alegerile parlamentare desfasurate la 19 noiembrie 1946. O alta practica politica utilizata de catre comunisti a fost eliminarea inamicilor politici. Drept urmare, in 1947 au desfiintat partidele istorice, P.N.T. si P.N.L., si i-au arestat pe liderii proeminenti ai acestor formatiuni politice.   

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

In intervalul 1821-1848, in Moldova si in Tara Romaneasca s-a inregistrat un amplu progres economic, social si cultural care reclama o modificare de statut international pentru cele doua principate.
In acest context a incoltit, mai intai ca proiect politic, ideea unirii Moldovei cu Tara Romaneasca intr-un stat cu numele Romania, care sa figureze pe plan international in randul tarilor independente. Afirmarea la scena deschisa a acestui deziderat s-a putut face in timpul revolutiei de la 1848.
In anul 1848, romanii s-au sincronizat cu ampla miscare revolutionara europeana. Revolutia a izbucnit mai intai in Moldova, la 27 martie/8 aprilie 1848, printr-o adunare desfasurata la hotelul Petersburg. In ziua urmatoare a fost redactat un document programatic intitulat Petitia-proclamatie care continea 35 de articole. Printre acestea se gasea si unul care vorbea despre spinoasa problema a taranilor a caror situatie trebuia grabnic imbunatatita.  
Revolutia din Tara Romaneasca a izbucnit la 9/21 iunie 1848 in cadrul Adunarii de la Islaz (jud. Romanati). Acolo a fost prezentata Proclamatia de la Islaz care preciza scopurile revolutiei din Tara Romaneasca. Mai mult, si in cuprinsul acesteia se aducea in discutie chestiunea taraneasca.  
Din pacate, ambele revolutii au intampinat o opozitie inversunata din partea fortelor conservatoare interne, dar si internationale (Imperiul tarist si cel otoman). Aceasta a fost principala cauza care a dus la infrangerea revolutiilor de la 1848 din Principatele Romane. Insa pasoptistii au inteles sa lupte in continuare pentru proiectul lor politic, popularizand in Occident cauza romaneasca. Actiunile lor desfasurate in contextul favorabil din timpul si de dupa Razboiul din Crimeea (1853-1856) au dus la convocarea la Paris, in 1858, a Conferintei celor sapte puteri europene, devenit garante prin Tratatul de Pace de la Paris (1856). Acestea au adoptat la 7/19 august 1858 Conventia de la Paris prin care se permitea unirea partiala a celor doua tari sub denumirea Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei. Documentul urma sa fie Constitutia noului stat si cerea alegerea a doi domni, insa nu se interzicea in mod expres alegerea aceleiasi persoane, in ambele principate. Folosindu-se de aceasta scapare, intentionata sau nu, romanii l-au ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1859) si al Tarii Romanesti (24 ianuarie/5 februarie 1859).   
Romanii au pus Europa in fata unui fapt implinit, dar trebuiau facute multe pana la realizarea unirii depline intre cele doua principate. Ca expresie a acestei dorinte, mentionam unificarea vamilor si armatelor, care s-a realizat in anul 1860. In plus, romanii au lansat o ampla campanie diplomatica pentru a determina puterile garante sa accepte unirea totala a Principatelor Romane. Dorinta le-a fost indeplinita spre finalul anului 1861 prin Conferinta de la Constantinopol a puterilor garante. Urmarea directa a acesteia a fost emiterea de catre Poarta a „Firmanului de organizare administrativa a Moldovei si Valahiei” (22 noiembrie/4 decembrie 1861) prin care se accepta unirea principatelor sub aspect politicoadministrativ.