• Teste bacalaureat
  • Subiecte bacalaureat

Subiecte si variante de teste [REZOLVATE] BAC 2026 Romana

▶ Subiecte BAC Romana: Modele de teste [REZOLVATE] pentru profilul UMAN
▶ Rezolvari Subiecte BAC Romana profil UMAN 
▶ Subiecte BAC Romana: Modele de teste [REZOLVATE] pentru profilul REAL
▶ Rezolvari Subiecte BAC Romana profil REAL 

Subiecte BAC 2026 Romana: Modele de teste [REZOLVATE] pentru profilul UMAN 

SUBIECTUL I (50 de puncte)  

Citeste cu atentie textul urmator:

Decizia de a-mi incepe eseul despre recitire cu examinarea unei povestiri de Borges nu trebuie sa surprinda. Borges, care a vorbit deseori despre pasiunea sa pentru relectura, a devenit celebru ca autor de texte in acelasi timp perfect clare, citibile – desi intr-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor
bogata, plina de jocuri asociative, adeseori oblice – si totodata, captivante; texte nu doar bantuite de alte texte, ci care obsedeaza la randul lor, chemand cititorul sa le reviziteze intr-o reinnoita cautare a sensurilor lor ascunse, chinuitor de evazive. De fapt, cele doua operatii – miscarea lineara (curioasa, orientata spre final) a citirii si miscarea de du-te-vino, inainte si inapoi, in linii mari circulara (reflexiva si interpretativa) a (re)citirii sunt deseori inseparabile in experienta reala a lecturii lui Borges. Parafrazandu-l pe Roland Barthes, am putea spune ca autorul lui El Aleph ne obliga sa-i recitim textele de la bun inceput. Sau, daca ar fi sa folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea afirma ca textul borgesian postuleaza nu un cititor, ci, paradoxal, un recititor, pe cineva care va simti nevoia de a-l citi inca o data si inca o data si care va obtine o satisfactie distincta, mai rafinata si mai surprinzatoare de fiecare data.

(Matei Calinescu, A citi, a reciti)

A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:

1. Explica, intr-un enunt, sensul expresiei „a simti nevoia“ in text. 6 puncte
2. Indica motivul pentru care autorul si-a inceput eseul cu examinarea unei povestiri de Borges. 6 puncte
3. Mentioneaza cui apartine conceptul de cititor implicit. 6 puncte
4. Precizeaza sensul afirmatiei: „Sau, daca ar fi sa folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea afirma ca textul borgesian postuleaza nu un cititor, ci, paradoxal, un recititor“. 6 puncte
5. Prezinta ideea continuta in secventa „devenit celebru ca autor de texte in acelasi timp perfect clare, citibile – desi intr-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor bogata, plina de jocuri asociative, adeseori oblice – si totodata, captivante.“ 6 puncte 
Nota: Raspunsurile vor fi formulate in enunturi 
 

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Bacalaureat. Teste rezolvate la limba si literatura romana - profil umanist. Descoperiti modelele de teste care ii ajuta pe elevi sa obtina  NOTA 10 la examenul de Bacalaureat, la proba de limba si literatura romana!

B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi ideea ca lectura cartilor are un rol definitoriu in formarea adolescentilor, valorificand informatiile din fragmentul extras din textul A citi, a reciti de Matei Calinescu. 20 de puncte  

In redactarea textului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– formularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate opiniei si formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte ​ 
– utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), asezarea in pagina, lizibilitatea.  6 puncte

Nota! In elaborarea raspunsului te vei raporta la informatiile din fragmentul dat. Folosirea altor informatii este facultativa.  

SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)​ 

Prezinta, in minimum 50 de cuvinte, semnificatiile textului urmator, evidentiind definitia subiectiva a poeziei.
Desi-i din implicatii si ramurisuri pure
Ori din cristale limpezi ce scanteind se rup,
Intrand in ea, sa tremuri ca-n iarna-ntr-o padure,
Caci te tintesc fierbinte, prin gheturi, ochi de lup.

(Nicolae Labis, Poezia)  

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)​ 

Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ, apartinand lui Ion Creanga.   

In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere;
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales prin cate o scena/secventa comentata;
– analiza, la alegere, a doua componente de structura si de limbaj ale textului narativ ales, semnificative pentru constructia personajului, din seria: actiune, conflicte, modalitati de caracterizare, limbaj.  

Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente – introducere, cuprins, incheiere – 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina, lizibilitatea – 1 punct).   
In vederea acordarii punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie sa aiba minimum 400 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.  

Rezolvari Subiecte BAC Romana profil UMAN  

SUBIECTUL I 

A.
1. Expresia are sensul de a fi necesar sa… .
2. Autorul si-a inceput eseul cu examinarea unei povestiri de J.L. Borges pentru ca autorul argentinian scrie texte care includ jocuri asociative.
3. Teoreticianul german Wolfgang Iser vorbeste despre conceptul de cititor implicit.
4. Textul borgesian invita la actul unei lecturi repetate, care solicita prezenta unui cititor avizat.
5. Particularitatea textului borgesian consta in bogatia sa textuala, in continutul reprezentat prin jocuri asociative, care devin captivante pentru cititor. 
 

Modelul de rezolvare prezentat este extras din lucrarea Bacalaureat. Teste rezolvate la limba si literatura romana - profil umanist. Descoperiti modelele de teste care ii ajuta pe elevi sa obtina  NOTA 10 la examenul de Bacalaureat, la proba de limba si literatura romana!

B.
Lectura ar trebui sa figureze printre activitatile practicate in timpul liber de tineri pentru avantajele sale multiple. Lectura este o sursa de divertisment, de cunoastere a lumii si de autocunoastere, de aceea cred, cu atat mai mult, ca este o activitate indicata pentru tinerii aflati in procesul de cautare a sinelui.   

In primul rand, lectura inseamna mai mult decat simpla actiune de a parcurge cateva pagini, ea fiind un proces de reflectie, prin reprezentarea in constientul cititorilor a evenimentelor relatate, a sentimentelor personajelor, pentru care cititorul simte o unda de simpatie. Lectura este forma facila de acces la universul inedit al operei literare, in care se reflecta viziunea particulara a autorului. Lectura propune ipoteze pentru intrebarile existentiale ale omului, dovedindu-se o forma de cunoastere a lumii pentru tinerii aflati la varsta autodescoperirii. Cu atat mai utile se dovedesc operele literare in care sunt circumscrise experientele inedite ale autorilor, in care tinerii cititori pot identifica modelul propriu de dezvoltare ontologica.  

In al doilea rand, lectura transforma cititorul obisnuit intr-un lector avizat, competent, care poate deslusi in textul literar sensuri noi, cu fiecare lectura innoita. Matei Calinescu evoca, in deschiderea eseului sau despre lectura, opera lui Borges, care se dovedeste speciala prin multitudinea de semnificatii revelate cu fiecare lectura; intertextualitatea operei sale invita si incita cititorul la lecturi diferite, opulenta sensurilor solicitand, potrivit formulei lui Calinescu, un recititor.  

Prin urmare, lectura se dovedeste un vector decisiv in formarea intelectuala a tinerilor, care se initiaza, prin actul lecturii constiente si repetate, in procesul cognitiv si ontologic.   

SUBIECTUL al II-lea  

Discursul poetic prezinta viziunea particulara a autorului asupra poeziei. Textul liric citat concentreaza in forma lapidara a unei strofe aspectele care definesc arta lirica, versurile constituind, astfel, un text programatic. Autorul considera ca poezia este expresia ratiunii si a emotiilor, a spiritului apolinic si a propensiunii dionisiace a omului. Puritatea formei poetice este redata prin simbolul cristalului „Desi-i din implicatii si ramurisuri pure/Ori din cristale limpezi ce scanteind se rup“. Surpriza textului se profileaza in ultimul vers, prin sintagma „ochi de lup“, care conoteaza sentimentele poetului si anticipa revelatia pe care-o poate aduce, prin lectura, textul liric. 

SUBIECTUL al-III-lea​  
In cea de-a doua parte a actiunii, protagonistul este caracterizat in mod indirect, prin intermediul gesturilor, faptelor si atitudinilor sale. Dupa ce trece un numar de 10 probe, protagonistul va ajunge cu bine la capatul procesului de initiere. Pe parcursul misiunilor sale, protagonistul a trecut prin stari sufletesti extreme, el a ajuns sa treaca prin dezonoare, frica, suferinta, sa vada adevarul ascuns sub minciuna.
Compensatia pe care o primeste, la sfarsitul calatoriei sale, este dragostea. Eroul este rasplatit pentru evolutia sa si este pregatit sa devina un conducator drept si sa-si intemeieze o familie.

Harap-Alb este un protagonist care intruchipeaza conceptia despre viata si despre lume a autorului, conform careia omul bun si curajos, care manifesta vointa de a-si schimba soarta, reuseste fara sa aiba puteri supranaturale. 
 

Vezi si 100 de teste rezolvate la limba si literatura romana perfecte pentru pregatirea continua pe tot parcursul anului 

 

Subiecte BAC Romana: Modele de teste [REZOLVATE] pentru profilul REAL 

SUBIECTUL I (50 de puncte) 

Citeste cu atentie textul urmator:

Cartile ne seamana. Uneori faima le precede, iar atunci cand le cunoastem indeaproape ne dezamagesc. Alteori descoperim ca gura lumii le nedreptateste ingrozitor. Ne enerveaza de la un capat la altul, le socotim proaste, ticaloase sau sunt o bucurie repetata la fiecare dintre intalnirile pe care le avem cu
ele. Descoperim, contrariati, ca, la fel ca oamenii, se schimba, fac riduri. Sau par sa fi descoperit un elixir al tineretii si noi suntem cei care imbatranim mult inaintea lor. Au urmasi, unul sau mai multi. N-au urmasi. Daca exista, urmasii sunt neaparat asa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai asteptat sa fie din asa parinti de seama.

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Bacalaureat. Teste rezolvate la limba si literatura romana - profil real. Descoperiti modelele de teste care ii ajuta pe elevi sa obtina  NOTA 10 la examenul de Bacalaureat, la proba de limba si literatura romana! 

Rezolvari Subiecte BAC Romana profil REAL  

SUBIECTUL I

A.
1. Expresia „Gura lumii“ se refera la opinia generala si la prejudecatile comune, in legatura cu unsubiect.
2. In viziunea autoarei, cartile isi pierd prospetimea, se demodeaza si nu mai prezinta niciun interespentru cititori.
3. „Le socotim proaste, ticaloase…“
4. Textul dezvolta o personificare ampla, in cadrul careia cartile obtin insusiri umane; in acest context,cartile care isi mentin tineretea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori, devenind repereclasice, odata cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludica a autoarei construieste ideea analogiei dintre oameni si carti; cartile sunt insufletite, se comporta si reactioneaza asemenea oamenilor; cartile au urmasi, dezvolta o dinastie.Afirmatia, usor glumeata, sustine ideea ca operele valoroase au continuari, fie prin multiplicareanumarului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor, ideilor in cartile aceluiasi autor. Ocarte valoroasa nu poate avea decat un urmas de aceeasi factura, dupa modelul omului cu insusiri alese care-si doreste ca urmasii sai sa-l intreaca in calitati.  
 

Modelul de rezolvare prezentat este extras din lucrarea Bacalaureat. Teste rezolvate la limba si literatura romana - profil real. Descoperiti modelele de teste care ii ajuta pe elevi sa obtina  NOTA 10 la examenul de Bacalaureat, la proba de limba si literatura romana!

B.
Lectura cartilor se dovedeste benefica pentru existenta noastra.
Eu consider ca lectura reprezinta o activitate care ne face viata mai frumoasa. Cartile se dovedescinsotitori si prieteni statornici de-a lungul existentei noastre. Ele ne devin atat de familiare, incat obtinatribute umane si apropierea lor de fiintele vii nu pare o analogie exagerata. Autoarea textului sustineintr-o pledoarie emotionanta in favoarea cartilor, umanizarea lor. Cartile pot fi demodate sau proaspete,amuzante sau enervante, unele au urmasi, altele fac riduri etc. Autoarea conchide ca operele au o viata a lor, limitata sau de durata, dar care se interfereaza cu existenta umana.  

In primul rand, cartile au o valoare documentara. Ele transmit, in avangarda sau in descendenta izvoarelor istorice, informatii despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea Troiei invinse de ahei sepastreaza in memorie datorita, in primul rand, epopeii lui Homer, dupa cum Odiseea, care relateaza peripetiile interpretului Ulisem ramane mai viu in memorie, decat din documentele istorice. 

In al doilea rand, ragazul cotidian al lecturii se dovedeste si poate fi un moment de sarbatoare, careeludeaza monotonia ritualului de activitati zilnice. Prin dorinta de lectura, confirmam spusele lui MironCostin: „ca nu este zabava alta mai frumoasa decat cetitul cartilor“.  

Lectura cartilor suspenda curgerea monotona a timpului, ele sunt „timp concentrat” si lectura lor reprezinta un izvor de regenerare sufleteasca si spirituala. Este un loc comun faptul ca cititorii pasionatidevin mai inteligenti. Prin lectura avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem sa empatizam.Altruismul, perseverenta, curajul sunt continuturi caracteriale pe care ni le transmite lectura cartilor.  

Cartile definesc trasaturile umane, prin lupta pe care o duc personajele. Moby Dick ne vorbeste despreprovocarea ambitiei, care conduce personajul pana la sacrificiul de sine, in timp ce Robinson Crusoeconfirma certitudinea curajului uman, in lupta cu vitregiile existentei; sunt doua dintre cartile care, parafrazand vorbele autoarei, „au descoperit un elixir al tineretii”.
In concluzie, cartile sunt semnele spiritului uman care ne transforma si ne imbogatesc existenta.  

SUBIECTUL al II-lea  

Discursul poetic integreaza, in spiritul ideologiei pasoptiste, tema libertatii poporului si a mesianis mului poetului. Functia retorica a textului este redata prin utilizarea interogatiei si a invocatiei retorice.Poetul isi cheama conationalii la lupta pentru castigarea libertatii si construirea unui viitor „falnic”.Lupta pentru libertatea poporului este o tema frecventa in ideologia primei jumatati a secolului al XIX-lea si este sugerata prin intermediul versurilor: „Nu simtiti in pieptul vostru un dor sfant si romanesc/La cel glas de inviere, la cel glas de libertate…” din finalul textului. Versurile textului releva rolulmesianic al poetului, care recurge la strategii oratorice pentru a-si impresiona contemporanii si pentrua-i determina sa schimbe societatea.  

SUBIECTUL al III-LEA 
Initial, el este un tanar cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat sa progreseze pe plan socialsi isi propune sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc, urmand sa-si deschida, mai tarziu, cu banii obtinuti, un atelier de cizmarie cu cateva calfe. Planul pe care-l prezinta familiei o face pe batrana, soacra lui Ghita, sa fie rezervata, fiind credincioasa principiului ca omul trebuie sa fie multumit cu saracia lui. Ghita se dovedeste, insa, hotarat si se muta cu familia la Moara cu noroc, un loc privilegiat, dar cu rezonanta negativa.  

Ghita se dovedeste intreprinzator, harnic si priceput in ocupatia de carciumar, previziunile sale se adeveresc si el ajunge sa castige mai bine. Dar echilibrul sufletesc al personajului se ruineaza in momentul in care la carciuma isi face aparitia Lica Samadaul, seful porcarilor care ii impune sa-i fie partener in afaceri, devenindu-i iscoada. Intimidat de prezenta autoritara a lui Lica, Ghita accepta, mai ales ca vede in acest pact un prilej de a se imbogati mai repede. Ghita da dovada de caracter slab in confruntarea cu porcarul. Personajele sunt in opozitie: Lica este ferm si autoritar, Ghita se dovedeste slab si usor de stapanit.  

Ghita traieste un puternic conflict interior, fiind scindat intre dorinta de a redeveni om cinstit si obsesia pentru bani, cea din urma implinindu-se numai prin tovarasia cu Lica. Lupta interioara se rasfrange in exterior, prin faptul ca traieste stari sufletesti contradictorii si prin reactiile agresive fata de cei dragi. Macinat de obsesia pecuniara, Ghita se transforma dintr-un om optimist si vesel intr-o persoana ursuza, irascibila, care trece rapid de la o stare sufleteasca la alta: „se aprindea pentru orisice lucru dinnimic, nu mai zambea ca mai nainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el”. Curand, personajul ajunge sa regrete ca are familie, care il impiedica in planurile sale. El se dezumanizeaza treptat si comite gesturi care ies din sfera rationalului. De exemplu, isi indeamna sotia sa joace cu Lica, folosindu-se de ea, in scop egoist, ca sa pastreze prietenia cu Lica. Ghita se lasa si mai mult influentat de Lica atunci cand depune marturie in favoarea lui si se face vinovat de sperjur. In incercarea de a se reabilita moral, se imprieteneste cu jandarmul Pintea caruia intentioneaza sa i-l predea pe Lica. Este si aici duplicitar, pentru ca nu vrea sa piarda avantajul tovarasiei cu Lica.  

Personajul constientizeaza ca se supune unui instinct care-l domina si traieste remuscarile faptelor sale, mai ales cand se gandeste la soarta copiilor sai, care nu vor avea amintirea unui parinte cinstit, moral.  

Dezumanizarea personajului este definitiva in momentul in care isi ucide sotia, care-l inselase. Este la randul lui ucis si moartea lui este vazuta ca o pedeapsa pentru abaterea de la codul moral.
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinilor sale. La inceput naratorul il prezinta drept un „om harnic si sarguitor”, pentru ca mai tarziu sa devina „ursuz” si „pus pe ganduri”. Personajul se dovedeste lacom: „Vedea banii gramada inaintea sa si i se impainjeneau, parca ochii.”  

In relatia cu Lica, Ghita se dovedeste vulnerabil si lipsit de curaj cu atat mai mult cu cat celalalt iiobserva slabiciunea pentru bani. Ana, sotia lui, de care el se instraineaza pentru ca este incapabil sa-imarturiseasca framantarile sufletesti, ajunge sa-l dispretuiasca, numindu-l „muiere in haine barbatesti”.  

Prin incercarea sa de a-si schimba destinul, fiind nemultumit cu ce avea deja, prin actul sau de hybris,care are consecinte dramatice, Ghita devine un personaj tragic.   
 

Vezi si 100 de teste rezolvate la limba si literatura romana perfecte pentru pregatirea continua pe tot parcursul anului